Călătorie interioare

Prezentul. Oamenii călătoresc fie în trecut, fie în viitor, şi o mare parte din timp stau prinşi în ghearele unor gânduri care nu-i ajută, ci îi trage în jos, ratând prezentul.

Gânduri legate de lucrurile pe care ar fi „trebuit” să le facă ieri, la situaţiile care nu au mers aşa cum s-au aşteptat în trecut, la tot ce ar „trebui” să facă mâine, intoxicându-şi uşor, uşor, mintea şi sacrificându-şi propria sănătate mentală şi emoţională.

Rareori, oamenii, sunt atenţi la ceea ce li se întâmplă în clipa asta, acum, în prezent, ratând singurul moment conştient în care pot trăi cu adevărat.

Cum ar fi să daţi naştere unui sentiment eliberator, plin de bunătate şi compasiune. Puteţi începe chiar de acum. Aveţi nevoie de un spaţiu în care să vă simţiţi relaxat, confortabil şi focusat pe dvs. O foaie de hârtie şi un instrument de scris.

Aceste exerciţii pot fi realizate în orice perioadă a zilei. Important să fie practicate cu răbdare şi nu doar o dată.

Să-ncepem!

Ți-ai făcut vreodată timp să urmărești oamenii din jurul tău? Dacă ai făcut-o, te-ai gândit la faptul că toată lumea are o lume emoțională interioară bogată. Fiecare este în centrul propriei povești, propriul jurnal al vieţii. Lumea din jurul nostru (și gândurile din capul nostru) declanșează reacții emoționale tot timpul. O mare parte din ceea ce facem este motivat de dorința de a schimba sau de a menține o stare de bine – ​​de a păstra sentimentele bune sau de a evita sentimentele rele.

Ai avut vreodată nevoia să strigi la cineva care era enervant? Sau dorința de a oferi cuiva o îmbrățișare când era cu adevărat trist? Emoțiile ne fac să vrem să acționăm, iar emoțiile diferite ne ghidează spre diferite tipuri de acțiuni. Nu trebuie să acționăm în modul în care ne sugerează emoțiile, dar toată lumea a avut experiența de a dori să facă ceva. 

Nu poți iubi pe altcineva până nu înveți să te iubești pe tine însuți!

Cei mai mulți dintre noi știu ce este iubirea de sine, dar nu o înțelegem. Mănânci pentru că înțelegi că ai nevoie de hrană. Respirăm pentru că e vital pentru organismul nostru. Consumăm apă pentru a ne hidrata, să ne menţinem sănătatea şi să ne detoxifiem eficient, etc.

Este trist că cei mai mulți dintre noi încearcă să cucerească bătălii externe, cum ar fi găsirea iubirii, găsirea succesului sau găsirea fericirii, dar nu înțelegem că iubirea de sine este rădăcina din care crește totul: câştigi bătălii, găseşti iubirea, fericirea, chiar şi înţelesul umbrelor de pe plajă, şi ca o briză aduce aerul răcoros, printre pescăruşii eleganţi care mişcă lumea din jur, fără retuşuri.

Majoritatea dintre voi sunteţi familiarizaţi cu ideea că gândirea pozitivă ajută la schimbarea în bine. Nu este un concept nou. Acest concept se regăseşte nu numai în psihologia modernă, ci şi în vechile învăţături spirituale.

Procesul pozitiv este definit pe scurt ca acţiune şi reacţie.

Suntem suma gândurilor noastre.

Gândurile antrenează gesturi şi conduc la rezultate, chiar dacă nu suntem conştiente de ele.

Gândurile pot fi pozitive sau negative.