Psihologia nu este doar despre diagnostic, ci despre arta de a te înțelege pe tine însuți și pe cei din jur. În această secțiune, traduc mecanismele complexe ale minții în perspective utile pentru viața de zi cu zi.
Aici vei găsi resurse despre gestionarea emoțiilor, vindecarea trecutului și construirea unor relații sănătoase. Scriu pentru omul care caută nu doar să supraviețuiască provocărilor, ci să învețe din ele. Este invitația mea la o conversație onestă cu propriul suflet.
Tulburarea de stres posttraumatic este reacţia individului la un eveniment traumatic. Experienţe traumatizante tipice care pot conduce la instalarea acestei tulburări sunt: războiul, abuz sexual, fizic, psihic şi emoţional, accidente grave, dezastre, încarcerarea sau tortura şi diagnosticarea cu o boală care ameninţă viaţa.
Tulburarea de anxietate generalizată se bucură de o atenţie sporită în ultimii ani, deoarece au apărut o serie de modele teoretice care abordează trăsătura cognitivă centrală a acestei afecţiuni – îngrijorarea.
Multe persoane suferind de TAG par să-şi „normalizeze” problema descriindu-se ca „îngrijorate din fire”. De asemenea, ele au o perspectivă ambivalentă asupra acestei situaţii: pe de-o parte, consideră că trebuie să se îngrijoreze ca să fie mereu pregătite, iar pe de altă parte, îşi dau seama că îngrijorarea le face rău şi e nevoie să înceteze să-şi facă griji.
Anxietatea şi preocuparea sunt asociate cu trei sau mai multe din următoarele 6 simptome (cu cel puţin câteva simptome prezente mai multe zile da decât nu, în ultimele 6 luni):
(1) nelinişte sau sentiment de stat pe ghimpi
(2) a fi rapid fatigabil
(3) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mintal
(4) iritabilitate
(5) tensiune musculară
(6) perturbare de somn (dificultate în a adormi, în a rămâne adormit ori somn neliniştit şi nesatisfăcător)
Ritmurile și cerințele vieții de astăzi sunt adesea provocatoare și necesită eforturi fizice și psihologice intense pentru a fi susținute.
Stresul cronic este un sentiment de stres prelungit și constant care vă poate afecta negativ sănătatea dacă nu este tratat. Poate fi cauzat de presiunile zilnice ale familiei și muncii sau de situații traumatice.
Termenul „dependență de masturbare” este folosit pentru a se referi la o tendință de a se masturba excesiv sau compulsiv o persoană.
Deși nu este o afecțiune de sănătate mintală diagnosticabilă, poate avea un impact semnificativ asupra funcționării zilnice pentru cei al căror comportament sexual este scăpat de sub control.
Masturbarea în sine nu este o activitate dăunătoare și poate fi benefică persoanele aflate într-o relaţie sau de cei care o folosesc pentru a compensa lipsa de sex cu un partener.
Atacurile de panică sunt destul de întâlnite în populația non-clinică, cercetările arătând că cel puțin o treime din populația adultă tânără a experiențiat cel puțin un atac de panică în ultimul an, dar ele sunt mai puțin severe, mai puțin patologice și mai predispuse situațional.
Dependența de muncă este considerată o problemă de sănătate publică, deoarece poate duce la rezultate negative și dăunătoare pentru sănătate.
Dependența de muncă (WA) se referă la „tendința stabilă a muncii excesive și compulsive”. A fost definită prin consens ca o dependență comportamentală are „se caracterizează prin pierderea controlului asupra activității de muncă și persistă pe o perioadă semnificativă de timp”.
După gradul de workaholism (Waine Oates, 1971):
