Posts by Maria Silaghi

Pentru ca o persoană să fie considerată un consumator compulsiv, trebuie să mănânce cantități mari de mâncare indiferent dacă îi este sau nu foame. 

Mâncarea excesivă și compulsivă este situația în care cineva se simte obligat să mănânce atunci când nu îi este foame și care nu se poate opri când s-a săturat. 

Afectează mai mulți oameni decât anorexia și bulimia și poate fi dăunătoare sănătății. Persoanele cu această problemă se descriu ca mâncători de confort sau dependenți de alimente, şi-apoi se simt vinovate.

• mâncatul unei cantități semnificativ mai mari de alimente decât ar mânca majoritatea oamenilor în două ore.
•  pierderea controlului asupra cantității de alimente ingerate
•  mănânci până când simți disconfort;
•  mănânci mai rapid decât ceilalți oameni;
•  mănânci cantități mari de mâncare și atunci când nu simți o senzație fizică de foame;
•  te simți trist, dezgustat sau foarte vinovat la sfârșitul mesei;
•  mănânci singur pentru că ți-e rușine de cât de mult mănânci și nu vrei să fii văzut de ceilalți;
•  te îngrijorează relația ta cu mâncarea;
•  nu compensezi mâncatul compulsiv cu activități „purgative” precum: vomitat, luarea laxativelor, postit, exercițiu fizic excesiv.

Una dintre cele mai dificile sarcini pentru părinți este să-i facă pe cei mici să mănânce suficiente legume. Lupta dintre copii și legume este de lungă durată, fără nicio soluție practică disponibilă. Copiii preferă întotdeauna sandvișurile și prăjiturile, decât mazărea și morcovii. Dar suntem conștienți de faptul că nu există nimic mai hrănitor și mai sănătos decât legumele colorate. Bogate în antioxidanți, fibre și minerale, legumele vă protejează copilul împotriva bolilor cronice mai târziu în viață. Acest lucru este important să le inspiraţi copiilor obiceiuri bune de a mânca legume.

Adevărul neplăcut este că îndrăgostirea este, în anumite privințe, imposibil de distins de o patologie severă. Schimbările de comportament amintesc de psihoză și, din punct de vedere biochimic, dragostea pasională imită îndeaproape abuzul de substanțe. Apărând în serialul BBC Body Hits pe 4 decembrie 2002, Dr. John Marsden, șeful Centrului Național Britanic pentru Dependență, a spus că dragostea creează dependență, asemănătoare cu cocaina și viteza. Sexul este o „capcană”, menită să lege partenerii.

Helen Fisher de la Universitatea Rutger sugerează un model în trei faze de îndrăgostire. Fiecare etapă implică un set distinct de substanțe chimice. BBC a rezumat-o succint și senzațional: „Evenimentele care au loc în creier atunci când suntem îndrăgostiți au asemănări cu bolile mintale ”.