De ce nu „trebuie”

Viețile noastre sunt pline de „trebuie” și iar „trebuie”. Supradozele cu „trebuie” ne îndepărtează de sentimentul de alegere, libertate și autonomie.

Cât de mult îl consumi pe „trebuie”? Dacă ai ţine o simplă socoteală, cam cât ar fi cantitatea? 5, 10, 50, 100 pe zi?

Un astfel de model este descris ca un stil de gândire negativă, care poate duce la sentimente de anxietate şi depresie. Ele pot deveni automate şi nici măcar să mai fim conştienţi. Se contopesc atât de bine în viaţa noastră, că nici nu le mai ţinem socoteala, nu le mai observăm.

„Ar trebui” şi „trebuie” sunt un tip de gândire alb-negru. Nu există zonă gri, nu există un loc de negociere. Uneori poate fi obositor şi te va îndepărta de la a te concentra pe ceea ce îţi doreşti cu adevărat în viaţă.

Cum ne eliberăm de consumul/ supradozajul „trebuie”

  1. Analizăm, notăm, şi vedem cât de realiste sunt acele afirmaţii „ar trebui”, „trebuie”
  2. În loc să spunem: „Trebuie să aflu tot despre …”. Am putea înlocui cu „Am nevoie să ştiu cât mai multe informaţii despre… .”
  3. În loc să spunem: „Ar trebui să merg la sală în fiecare zi”. Am putea înlocui cu „Scopul meu este să merg la sală în fiecare zi”.
  4. În loc de „ar trebuie” și „trebuie”, fii realist și amabil cu tine însuți.
Leave a Comment

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

Lasă un răspuns