Disfuncţia erectilă: o discuţie deschisă şi sinceră

Disfuncția erectilă (DE), adesea denumită impotență, este o afecțiune mult mai comună decât ați crede și, din păcate, încă înconjurată de un stigmat inutil. Mulți bărbați se confruntă cu dificultăți în a obține sau menține o erecție suficient de fermă pentru un act sexual satisfăcător. Dacă vă numărați printre ei, este bine să știți că există soluții.

Pe scurt, DE este incapacitatea persistentă sau recurentă de a atinge și/sau de a menține o erecție adecvată pentru a permite o activitate sexuală satisfăcătoare. Aceasta nu este doar o problemă fizică; impactul său se extinde adesea asupra sănătății emoționale, relațiilor și calității generale a vieții.

Per ansamblu, studiile au indicat o prevalență între 10 – 20% din totalul populației masculine, procentul fiind mai aproape de 20%. În fapt, mai departe de studiile științifice, prevalența reală este considerată ca fiind mult mai mare, incidența disfuncției fiind strâns legată de înaintarea în vârstă.

De exemplu, înainte de pragul de 40 de ani DE este rar raportată statistic, dar prevalența crește treptat odată cu vârsta, ajungându-se ca mai mult de jumătate din bărbații de peste 70 de ani să sufere din această cauză. DE este progresivă și practica demonstrează că o mare parte din persoanele care sunt afectate de acest tip de disfuncție nu o raportează (din considerente culturale sau educaționale), prin urmare accesul la tratament este dificil și insuficient.

„Dependența” de masturbare – semne că masturbarea devine o problemă

Ce este „dependenţa” de masturbare?

Termenul „dependență de masturbare” este folosit pentru a se referi la o tendință de a se masturba excesiv sau compulsiv o persoană.

Deși nu este o afecțiune de sănătate mintală diagnosticabilă, poate avea un impact semnificativ asupra funcționării zilnice pentru cei al căror comportament sexual este scăpat de sub control.

Masturbarea în sine nu este o activitate dăunătoare și poate fi benefică persoanele aflate într-o relaţie sau de cei care o folosesc pentru a compensa lipsa de sex cu un partener.

Astenia sexuală în cuplu

Este viaţa ta sexuală aşa cum îţi doreşti? Comunici deschis cu partenerul despre viaţa intimă? Poţi să spui în detaliu, ce îţi place, cum îţi place, ce aşteptări ai atunci când vine vorba de sex? Ai discuţii contradictorii cu partenerul atunci când vine vorba de sex? Prima ta experienţă sexuală a fost una frumoasă?

Dacă ai răspuns cu nu la întrebările de mai sus, atunci principala problemă în ceea ce priveşte viaţa sexuală este lipsa comunicării.

Într-un cuplu, problemele care se pun cel mai frecvent sunt legate de o sexualitate în dificultate. Lipsa de comunicare este cea mai frecventă cauză, şi nu rezultatul.

Anorgasmie feminină: cauze și tratament

Multe persoane asociază cuvântul orgasm cu plăcerea sexuală sau dimpotrivă, cu experiențe dureroase sau cel puțin neplăcute pe care le-au avut pe parcursul vieții sexuale. Fiind vorba despre o percepție individuală și subiectivă, când vrei să afli ce simte cineva când are orgasm, este ca și când ai cere să ți se descrie senzația gustativă resimțită de acea persoană când mănâncă înghețată de vanilie.

Orgasmul este suma senzațiilor plăcute, cu efect excitator care modulează nivelul excitației sexuale până la un punct de intensitate maximă după care tensiunea sexuală se eliberează în corp și apare un sentiment de satisfacție și relaxare.

Dispareunie feminină (DGSP)

Înainte de apariția DSM-5 în 2013, femeile care aveau dificultăți legate de actul sexual penetrativ erau diagnosticate în mod obișnuit cu dispareunie sau vaginism.

După 20 de ani de cercetări medicale, accentul de la implicațiile anatomofiziologice a trecut încet spre implicațiile cognitive, afective și relaționale asociate intromisiunilor dureroase. Odată stabilit faptul că durerea genitală prezentă în timpul activității sexuale nu reprezintă un fenomen exclusiv psihogen, s-a trecut la reindexarea în DSM-5 a patologiei sub formă de durere genito-pelvină asociată actelor sexuale penetrative (DGSP).

Disfuncţii sexuale masculine – ejaculare precoce

Ejacularea precoce este una din cele mai comune probleme sexuale ale bărbaților. Dar este în același timp și una dintre cele mai greșit înțelese. Ejacularea precoce este o disfuncție multidimensională care poate avea determinanți foarte diferiți. Nu este ușor să se stabilească cauzele acestei disfuncții, pentru că multe dintre ele funcționează în interdependență cu efectele. Cu toate acestea, se știe că factorii psihologici agravează sau precipită ejacularea precoce. Motiv pentru care tratamentul poate implica intervenţii terapeutice.

Principial, acestă disfuncție este tratată diferit funcție de caracterul ei (înnăscut sau dobândit). Astfel:

1) Ejacularea precoce înnăscută – are caracter cronic, este naturală, este prezentă încă de la începutul vieții și se asociază de obicei cu etiologie neurobiologică și genetică. Definiția cea mai răspândită la nivel mondial este promovată de Societatea Internațională pentru Medicină și Sexualitate și face trimitere la durata IELT (Timp de latență ejaculatorie intravaginală), după cum urmează …EP este “o disfuncție masculină caracterizată de faptul că ejacularea se petrece de fiecare dată, în mai puțin de un minut de la penetrarea vaginală (timp IELT), și se îndeplinesc următoarele condiții:

a) există incapacitate de a întârzia ejacularea la toate sau aproape toate contactele sexuale vaginale

b) acestă inabilitate este urmată de consecințe negative – distres, îngrijorare, frustrare și/sau evitarea intimității sexuale, cu afectarea relației.”

2) Ejacularea precoce dobândită – în acest caz ea nu este neapărat prezentă în toate ocaziile și are cauze diferite de natură medicală și psihologică. Acest subtip este asociat în special cu factorii culturali și relaționali și nu se raportează neapărat la durata IELT. Există două situații diferite: fie IELT este mic și disfuncția apare ocazional, fie IELT este normal dar există totuși o percepție eronată despre acesta. Literatura de specialitate nu elaborează o definiție specifică în cazul EP dobândite.