Posts by Maria Silaghi

De multe ori am fost întrebată de către clienți, în cabinet, dacă cred în suflete pereche sau suflete gemene. Niciun răspuns nu pare a fi cel „corect” atunci când oamenii au așteptarea să le susții o proiecție, așa că răspunsul meu rămâne uneori unul evaziv: „Cred în Dumnezeu!”

Până la urmă, cine sunt eu să validez sau să infirm existența sufletelor pereche? Conceptul nu este nou; rădăcinile sale se întind până în antichitate. Acum 2500 de ani, în Simpozion, Platon prezenta o teorie fascinantă: oamenii originali aveau două seturi de brațe, de picioare și două fețe. Temându-se de puterea lor, Zeus i-ar fi despărțit în două, condamnându-i să își caute etern jumătatea. Aristotel completa această viziune, spunând că „dragostea este compusă dintr-un singur suflet care locuiește în două corpuri”.

Dincolo de mit

Platon observa că, atunci când cineva își întâlnește „adevărata jumătate”, cei doi se pierd într-o uimire a iubirii și intimității. Totuși, psihologia modernă — prin studiile cercetătorului John Gottman — ne oferă o perspectivă surprinzătoare: compatibilitatea nu este ceva ce „găsești”, ci ceva ce construiești. Studiile arată că nu există nicio diferență de compatibilitate obiectivă între cuplurile fericite și cele nefericite. Diferența stă în voința de a face relația să funcționeze și în modul în care partenerii își susțin reciproc visurile.

Chiar și în prezența unei legături puternice, apare uneori necesitatea separării. Această distanță nu este un eșec, ci adesea o etapă de creștere. Poate nu este momentul potrivit sau poate este nevoie de o evoluție individuală pentru ca „flacăra” să poată fi susținută fără a-i arde pe cei implicați. Această călătorie spre reunire poate dura ani, însă flăcările care reușesc să se regăsească după ce s-au șlefuit individual pot construi o legătură mult mai rezistentă și mai strălucitoare.

Fiecare persoană este liberă să creadă în ceea ce o ajută să își atingă scopul în viață. Atâta timp cât acea credință cultivă o relație sănătoasă — atât cu sine, cât și cu celălalt — ea este validă. Dincolo de algoritmi de compatibilitate sau mituri vechi, sufletul pereche este cel care îți vede potențialul și îți susține drumul.

Există o credință populară care spune că „opusele se atrag”. Deși contrastul poate genera o scânteie inițială de magnetism, realitatea unei relații de durată este mult mai complexă de atât. Dacă ești în căutarea acelei persoane alături de care să îți petreci restul vieții, este esențial să înțelegi un adevăr fundamental: compatibilitatea nu se găsește pur și simplu, ci se creează.

Nu există un algoritm magic sau o formulă matematică pentru fericire. O relație sănătoasă nu este un produs finit pe care îl ridici de pe raft, ci un proiect continuu la care lucrează doi oameni.

Se spune adesea că „dragostea este un cuvânt scurt”, dar realitatea ne arată că ea ascunde în spate o întreagă geografie de gesturi, decizii și eforturi zilnice. Unul dintre cele mai dureroase motive pentru care o relație se destramă este ignoranța: mulți dintre noi nu conștientizăm valoarea a ceea ce avem până când tăcerea dintre parteneri devine prea densă pentru a mai fi spartă.

O relație fericită nu este un „dat” norocos, ci o construcție activă. Iată care sunt pașii și ingredientele esențiale pentru a menține vie flacăra unei conexiuni sănătoase.

Înainte de orice strategie, trebuie să existe cunoaștere. În Metoda Gottman, acest concept se numește „Love Maps”. Implică faptul că ești la curent cu lumea interioară a partenerului:

• Care sunt temerile lui actuale?
• Ce visuri mai are pentru viitor?
• Care îi este melodia preferată sau cel mai bun prieten?

O relație sănătoasă începe cu un interes autentic și continuu. Nu presupune că știi totul; oamenii se schimbă, iar harta trebuie redesenată periodic.

Multe cupluri așteaptă vacanțe mari sau gesturi grandioase pentru a se simți iubite. Însă fericirea se întreține prin momente mici. Gottman numește aceste momente „bids for connection” (oferte de conectare). Când partenerul tău îți spune ceva banal sau te privește lung, el lansează o invitație.

• Cum se menține relația: Întoarce-te către el (turn towards). Oprește-te din ce faci pentru 10 secunde și răspunde-i. Aceste depuneri mici în „contul bancar emoțional” sunt cele care vă vor salva în perioadele de criză.

O relație fericită nu este una fără certuri. Diferența stă în modul în care te cerți.

• Înlocuirea criticii cu o exprimare a nevoii proprii. În loc de „Ești mereu egoist și nu speli vasele”, încearcă „Mă simt obosită și aș avea nevoie de puțin ajutor în bucătărie seara aceasta”.
• Într-o ceartă, scopul nu este să câștigi. Dacă unul dintre parteneri a „învins”, relația a pierdut.

„Arăţi exact la fel
În ochii tăi transparenţi,
Am simţit toată dragostea mea.”

Într-o relație sănătoasă, „ochii transparenți” ai partenerului nu sunt o lupă care îți caută defectele, ci o oglindă care îți reflectă cea mai bună versiune. Menținerea fericirii implică crearea unui spațiu în care niciunul dintre parteneri nu simte nevoia să se ascundă sau să poarte măști.

„Arăți exact la fel” nu se referă la trăsăturile fizice care, inevitabil, se schimbă cu trecerea timpului. Se referă la esența sufletului. O relație reușită implică capacitatea de a vedea același suflet drag și peste 10, 20 sau 50 de ani, păstrând vie admirația de la început, în ciuda tuturor furtunilor prin care ați trecut împreună.

Atunci când simți „toată dragostea ta” în ochii celuilalt, se produce cel mai înalt nivel de susținere emoțională. Este confirmarea faptului că iubirea ta nu este o investiție pierdută, ci o energie care se întoarce la tine multiplicată. O relație devine indestructibilă atunci când partenerii devin unul pentru celălalt un „acasă” emoțional, un loc unde privirea celuilalt îți spune: „Te văd, te cunosc și te iubesc pentru tot ceea ce ești”.

„Acum îți pot da totul
Dar nu te pot simți nicăieri în lumea asta”

Există momente în care sufletul ne șoptește că este timpul pentru o schimbare, însă zgomotul fricii devine adesea asurzitor. Sufletul ne poartă printr-o stare de introspecție profundă, amintindu-ne că esența noastră („sufletul”) caută mereu conexiunea și adevărul, dincolo de măștile pe care le purtăm zilnic.

„Când simți să faci ceva, fă-o!” – acesta nu este doar un îndemn, ci o filosofie de viață. Frica și timiditatea sunt precum niște rădăcini care ne țin ancorați într-un pământ care nu ne mai hrănește. Pentru a ajunge acolo unde îți dorești, este esențial să controlezi frica și să nu o lași pe ea să preia frâiele destinului tău.

În viață, siguranța este deseori o iluzie. Adevărata evoluție are loc atunci când ai curajul să te arunci în necunoscut. Doar acolo, în spațiul dintre ceea ce ești și ceea ce poți deveni, se scrie viața „pe ziduri cu litere mari”.