În relaţiile adulte sănătoase, nu trebuie să fii responsabil pentru ceilalţi. Responsabilitatea gestionării vieţii, stării de spirit, limitelor şi sentimentelor altei persoane înseamnă codependenţă.
Codependenţa este un comportament învățat, care se exprimă printr-un atașament puternic față de oameni semnificativi din viața noastră și față de lucrurile din exterior. Aceste dependențe includ neglijarea și deformarea identității persoanei. Aceasta se referă la o preocupare mentală, emoţională şi fizică excesivă faţă de partener, fiind recunoscută și sub conceptul de “addictive love”.
Principalele manifestări ale codependenței sunt:
- Doreşti să eviţi cât mai mult conflictul cu partenerul, astfel găsindu-i scuze pentru anumite comportamente negative
- Nevoile partenerului sunt mai importante decât ale tale
- Simţi că îţi pierzi identitatea când eşti într-o relaţie
- Te simţi frustrat, epuizat şi neapreciat
- Simţi nevoia constantă de validare şi reasigurare din partea partenerului
- Ai tendinţa de a controla sau de a schimba partenerul
Desigur, e nevoie ca aceste manifestări să fie repetate și consistente în timp pentru a le considera codependență. Dacă într-o săptămână eviţi să ai un conflict cu partenerul tău, acest lucru nu te face o persoană codependentă.
Persoanele codependente se pot simți responsabile pentru partenerul lor. Iar, adesea, au dificultăți în reglarea propriilor emoţii, în exprimarea liberă a gândurilor şi emoţiilor, cât și în tolerarea separării de partener. Se concentrează atât de mult pe partener, încât ajung să-și neglijeze propriile nevoi și dorințe.
O relaţie sănătoasă este bazată pe sprijin, respect şi reciprocitate. Ambii parteneri oferă şi primesc în mod egal, reuşind să îşi menţină autonomia şi identitatea proprie. Într-o relaţie codependentă, întreaga ta identitate se bazează pe validarea partenerului. Îţi asumi prea multă responsabilitate pentru partenerul tău şi simţi că nu poţi funcţiona eficient fără el.
Rădăcinile codependenței
Comportamentul codependent se formează, de cele mai multe ori, în copilărie, fiind favorizat de existenţa unui mediu familial disfuncţional (Carson şi Baker, 1994). De cele mai multe ori, în familiile disfuncționale se observă diverse tipare comportamentale și tendințe, precum:
- Manipularea
- Mediul haotic și impredictibil
- Neglijarea emoțională și/sau fizică
- Abuzul fizic, emoțional și/sau sexual
- Reprimarea emoțiilor. Adesea, nu recunosc că există o problemă în familie și nu acceptă niciun fel de ajutor din exterior
Atunci când părinții nu oferă un mediu sigur şi stabil de dezvoltare, copiii au tendinţa de a dezvolta un comportament codependent în relațiile ulterioare. Aceştia au dificultăţi în a seta limite, întrucât nu au avut un model de bariere sănătoase. Ajung cu greu să aibă încredere în oameni (pentru că aceştia i-au rănit în mod repetat) şi caută permanent validare din exterior, pentru că e posibil să fi învățat că nu sunt suficient de buni.
Chiar dacă e nevoie să ai nevoie de oameni, să te contopeşti cu ei şi să uiţi cine eşti înseamnă codependenţă. Să consideri că este sarcina ta să îi salvezi de problemele pe care şi le fac singuri (fără ca ei să îţi ceară asta) înseamnă codependenţă.
Cum îţi dai seama dacă eşti într-o astfel de relaţie:
- faci sacrificii pentru a satisface nevoile altor persoane?
- îţi vine greu să spui nu?
- îţi faci griji adesea despre cum te-ai eticheta, interpreta ceilalţi sau ce vor crede despre tine?
- taci de multe ori pentru a evita conflictele?
- te simţi captiv/ă în relaţie?
Poţi gestiona codependenţa arătându-le oamenilor cum să se îngrijească singuri!
Încearcă să-ţi spui, atunci când conştientizezi că ai probleme cu codependenţa:
- pot să spun nu
- impun limite
- oamenii îşi pot gestiona singuri problemele
- pot să ascult, iar dacă o persoană are nevoie de ajutor, mi-l va cere
- am nevoie să am grijă de mine
- fiecare e responsabil pentru propria persoană
- sunt responsabilă pentru propria persoană
- am nevoie să mă valorific
Codependenta poate fi depăşită cu mai mult respect de sine, dar şi cu înţelepciunea că nu putem fi salvatorii lumii, că nu putem să luăm pe umerii noştri defectele, viciile, dramele şi neajunsurile tuturor celor pe care îi cunoaştem.
Aceşti paşi de multe ori sunt greu de îndeplinit de unul singur, fără sprijinul cuiva. Dacă simţiţi că este momentul pentru o schimbare, puteţi oricând apela la ajutor de specialitate.
