Când copiii mici se simt anxioși, nu pot înțelege sau exprima întotdeauna ceea ce simt. Puteți observa că aceştia:
- devin iritabili, plâng
- au dificultăți de somn
- se trezesc noaptea
- urinează în pat
- au vise urate
- se plâng de dureri de burtă sau senzaţie de rău
La copiii mai mari puteți observa că:
- nu au încredere în a încerca lucruri noi sau par incapabili să facă față provocărilor simple, de zi cu zi
- le este greu să se concentreze
- au probleme cu somnul sau cu mâncatul
- au izbucniri de furie
- au multe gânduri negative sau continuă să se gândească că se vor întâmpla lucruri rele
- încep să evite activitățile de zi cu zi, cum ar fi să se vadă cu prietenii, să meargă la şcoală
Când copiii sunt anxioși, este firesc să dorești să-i ajuți să se simtă mai bine. Dar încercând să-i protejezi pe copii de lucrurile care îi supără, poți intensifica anxietatea. Cel mai bun mod de a ajuta copiii să depășească anxietatea este să-i înveți să facă față anxietății pe măsură ce apare. Cu practică, ei vor fi mai puțin anxioși.
Anxietatea este o manifestare de ”familie”, așa că este puțin probabil ca cel mic sau cea mică să fie singurii care se luptă cu suferința emoțională. Aproape întotdeauna, în preajma unui copil cu anxietate vom descoperi rapid un adult semnificativ (părinte, bunic etc.) care se confruntă cu dificultăți similare. Știm în acest moment că există o predispoziție genetică a anxietății. Pe lângă această predispoziție însă, anxietatea se poate ”învăța” prin copierea comportamentelor și tiparelor de gândire manifestate de adulții importanți din viața noastră.
Tulburările de anxietate înregistrează una dintre cele mai mari rate de succes în terapie; cu ghidaj corect, deopotrivă copii și adulți pot învăța să se repoziționeze în propria viață, să modifice strategii comportamentale, să confrunte direct chiar situațiile evaluate ca periculoase pentru a căpăta astfel dovezi care ne arată cât de puțin periculoase sunt de fapt. În felul acesta, vor recăpăta treptat nu doar controlul asupra propriei vieți ci și bucuria de a trăi.
Câteva indicații pentru a-i ajuta pe copii să scape de ciclul anxietății
- Scopul nu este acela de a elimina anxietatea, ci de a ajuta copilul sa o gestioneze.
Niciunul dintre noi nu vrea să vadă un copil nefericit, dar cel mai bun mod de a-i ajuta pe copii să depășească anxietatea nu este să încercăm să elimininăm factorii de stres care o declanșează, ci a-i ajuta să învețe să-și tolereze anxietatea și să funcționeze cât de bine pot, chiar și atunci când sunt anxioși. Și ca un produs secundar al acestui lucru, anxietatea va scădea în timp.
2. Nu evita lucrurile doar pentru ca fac un copil anxios.
3. Exprimați așteptări pozitive, dar realiste.
4. Respectă-le sentimentele, dar nu-i împuternici.
„Știu că ești speriat și e în regulă, iar eu sunt aici și te voi ajuta să treci peste asta.”
5.Nu întări temerile copilului.
6.Încercați să modelați modalități sănătoase de a gestiona anxietatea.
7.Exersați cu copilul tehnici simple de relaxare