Tulburările de dorință și de excitație la femei sunt probleme extrem de frecvente, dar adesea ignorate sau tratate cu rușine. Nu este vorba despre „frigiditate” – un termen învechit și stigmatizant – ci despre o interacțiune complexă de factori biologici, emoționali și relaționali.
Înțelegerea diferenței dintre dorință (interesul mental) și excitație (răspunsul fizic) este primul pas spre recuperarea unei vieți sexuale satisfăcătoare.
Plecând de la definiția din DSM-5 – tulburarea de dorință și de excitație feminină (TDEF) se caracterizează prin lipsa de, sau reducerea semnificativă a interesului sexual și/sau a excitației prezentă în cel puțin trei din următoarele situații (criteriul A):
- (1) interes sexual absent sau diminuat
- (2) gânduri sau fantezii erotice/sexuale absente sau diminuate
- (3) lipsa sau diminuarea încercărilor de inițiere a activităților sexuale și lipsa de receptivitate față de tentativele partenerului de a iniția
- (4) excitație sexuală/plăcere absente sau diminuate în (aproape) toate interacțiunile sexuale
- (5) interes sexual/excitație absente sau diminuate ca răspuns la orice stimuli erotici/sexuali interni sau externi (scriși, verbali, sau vizuali)
- (6) senzații genitale sau nongenitale absente sau diminuate în timpul activității sexuale în aproape toate sau în toate situațiile de natură sexuală
Un diagnostic este posibil dacă simptomele sunt prezente de cel puțin 6 luni (criteriul B) și generează distres clinic semnificativ la nivel individual (criteriul C). În același timp, pentru a putea fi indexate sub eticheta TDEF este necesar ca: simptomele să nu poată fi explicate mai bine de existența unei afecțiuni psihice de altă natură, a distresului relațional sever, sau de alți stimuli stresori semnificativi.
De asemenea, simptomatologia nu trebuie să fie în mod exclusiv asociată cu consecințele unei condiții medicale, iar atunci când poate fi atribuită unui anume tip de medicație trebuie specificat în mod expres acest aspect.
Prezența unei alte disfuncții nu afectează diagnosticul de TDEF, pentru că de cele mai multe ori femeile pot avea în același timp mai multe tipuri de comorbidități. De exemplu, durerea asociată actului sexual poate fi comorbidă cu lipsa interesului sexual și a excitației.
Cauze frecvente:
- Factori psihologici: Stresul cronic (muncă, familie), depresia, anxietatea, stima de sine scăzută sau traume sexuale anterioare.
- Probleme relaționale: Lipsa de intimitate emoțională, conflicte nerezolvate cu partenerul, comunicare defectuoasă sau sentimentul de a fi nesatisfăcut în relație.
- Factori biologici: Fluctuații hormonale (menopauză, sarcină, alăptare), anumite medicamente (în special unele antidepresive) sau afecțiuni medicale cronice (diabet, boli cardiovasculare).
Soluții și pași concreți spre vindecare
A. Abordarea relațională și mentală
- Comunicare deschisă: Vorbiți cu partenerul despre ce simțiți și despre ce v-ar plăcea să simțiți. Intimitatea emoțională este combustibilul dorinței la femei.
- Redefinirea sexului: Sexul nu înseamnă doar penetrare. Concentrați-vă pe atingere non-genitală, masaj, săruturi prelungite și jocuri care nu pun presiune pe atingerea unui scop.
- Terapia individuală/de cuplu: Un terapeut sexual vă poate ajuta să identificați tiparele comportamentale și gândurile negative care sabotează dorința (de exemplu, frica de vulnerabilitate).
B. Soluții fizice și comportamentale
- Explorare personală (Self-Pleasure): Învață ce îți place și cum reacționează corpul tău când ești singură, fără presiunea performanței. Această cunoaștere este esențială pentru a ghida partenerul.
- Exerciții fizice: Îmbunătățirea sănătății vasculare prin exerciții fizice regulate ajută la creșterea fluxului sanguin către zona pelviană.
Rețineți: Nu sunteți singură, iar aceste tulburări sunt tratabile. Primul pas este să spargeți tăcerea și să cereți ajutor.
